Trenulețul austerității

Ghid fiscal – Legea 141/2025 explicată Modificări, implicații și exemple practice

---

Ghid fiscal – Legea 141/2025 explicată

Modificări, implicații și exemple practice

 

Cuprins (cu descriere scurtă pentru fiecare capitol):

1. TVA – Creșterea cotei standard la 21%- Impact asupra firmelor, caselor de marcat, stocurilor, prețurilor și sistemelor contabile.
2. Dividende – Impozit majorat la 16%- Ce se aplică din 2026. Cine este afectat? Ce se întâmplă cu dividendele interimare?
3. CASS pentru pensii și alte venituri sociale- Pensiile mai mari de 3.000 lei devin purtătoare de CASS. Se elimină scutiri. Cine reține și declară?
4. Asigurarea persoanelor întreținute – contribuție opțională- Cine poate plăti CASS pentru rudele întreținute. Cum se declară. Cât costă.
5. TVA 9% la locuințe – dar doar cu avans de 20% până la 31 iulie 2025- Ce condiții trebuie respectate. Ce se întâmplă dacă nu se achită avansul. Cine nu mai beneficiază.
6. Impozit pe cifra de afaceri pentru bănci- Cine plătește 2%, cine plătește 4%, ce înseamnă „cotă de piață sub 0,2%”.
7. Accize – creșteri etapizate pentru 2025–2026- Carburanți, alcool, tutun. Ce produse se scumpesc. Exemple și calendar.
8. Schimbări în sistemul de contribuții (CASS) și declarații- Obligații noi pentru casele de pensii, ANPIS, șomaj etc. Cine declară? Cine reține?
9.  Concluzii și recomandări pentru contabili, antreprenori, angajați și pensionari

 

 

Capitolul 1 – TVA: Creșterea cotei standard la 21%

Aplicabilitate: de la 1 august 2025

Temei legal: Art. 291 din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

Conform modificărilor aduse art. 291 alin. (1) din Codul Fiscal:

- Cota standard de TVA crește de la 19% la 21%, aplicabilă tuturor livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care nu se aplică o cotă redusă.

Totodată:

• Cota redusă de 5% se elimină pentru mai multe livrări/prestări.
• Noua cotă redusă unică devine 11% și se aplică, de exemplu, pentru:
  • Alimente, băuturi nealcoolice, livrări de apă, îngrășăminte, pesticide, semințe, produse de protecție a plantelor.
  • Restaurante, catering, cazare.
  • Activități culturale și sportive, manuale școlare, lemn de foc, livrări de proteze etc.

Ce înseamnă în practică pentru firme și contabili

1. Actualizarea sistemelor și documentelor

• Casele de marcat fiscale trebuie adaptate pentru noua cotă de 21%.
• Softurile contabile și ERP trebuie actualizate (TVA la vânzare, cumpărare, rapoarte, D394 etc.).
• Se refac modele de facturi, oferte, bonuri fiscale, cataloage de prețuri.

2. Stocuri și livrări în tranziție

• Bunurile cumpărate cu 19% TVA vor fi revândute cu 21%.
• Se pot aplica reguli tranzitorii în funcție de:
  • data facturii,
  • data livrării,
  • data exigibilității TVA.

Regulă generală: pentru livrări/prestări după 1 august → TVA 21%, chiar dacă avansul a fost încasat cu 19%.

 

3. Recalcularea prețurilor afișate

• Firmele care vând cu prețuri „cu TVA inclus” vor trebui:
  • fie să majoreze prețurile,
  • fie să preia costul suplimentar în marja lor.
• Necesită reetichetare, recalcularea ofertelor și renegocierea contractelor comerciale.

Implicarea consumatorilor și efecte economice

• TVA este o taxă pe consum, deci creșterea sa se va reflecta în scumpiri la nivel generalizat.
• Persoanele cu venituri mici sunt cele mai afectate.
• În lipsa măsurilor compensatorii, crește riscul de influențare negativă a cererii interne.

Exemplu concret – efect asupra prețului

Un produs vândut azi cu 119 lei (TVA 19%) → are o bază de 100 lei.

După 1 august, pentru a menține baza de 100 lei, prețul va deveni:

100 + 21% = 121 lei

- Diferență de 2 lei care poate fi suportată fie de client, fie de firmă (dacă menține prețul brut neschimbat).

Atenționări și recomandări

Înregistrați distinct în contabilitate stocurile și tranzacțiile cu cota veche și cea nouă.

Verificați dacă aveți contracte cu preț fix, în care este necesară o clauză de actualizare.

Nu uitați de:

• TVA la avansuri.
• TVA la facturi emise în iulie, dar livrate în august.
• TVA la promoții, discounturi, retururi și garanții.

Concluzie

Această modificare de TVA nu este doar o simplă schimbare de procent – este o transformare administrativă, financiară și logistică care afectează:

• toți comercianții și prestatorii,
• toate lanțurile de aprovizionare și facturare,
• și în final, fiecare consumator.

Pregătirea din timp e esențială pentru a evita erori, pierderi și blocaje în relația cu ANAF sau clienții.

 

 

 

Capitolul 2 – Impozitul pe dividende: crește la 16% din 2026

Aplicabilitate: pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026

Temei legal: Art. 43 alin. (1), (2), (4¹) și (5¹) din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

- Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe veniturile din dividende distribuite către persoane fizice va fi de 16%, în loc de 10%.

Această cotă se aplică:

• dividendelor distribuite de persoane juridice române (SRL, SA etc.),
• câștigurilor din titluri de participare (acțiuni, unități de fond),
• profitului distribuit în afara capitalului social.

Momentul distribuției = momentul impunerii

Conform prevederilor legale:

Cota de impozit aplicabilă este cea în vigoare la data distribuirii dividendelor, nu la data realizării profitului din care se distribuie.

->Așadar, profitul anului 2023 sau 2024, dacă este distribuit în 2026, va fi impozitat cu 16%, nu 10%.

Dividendele interimare din 2025 – ce trebuie știut

Legea prevede în mod expres:

Pentru dividendele distribuite în baza situațiilor financiare interimare în anul 2025, nu se va recalcula impozitul la regularizarea din 2026, chiar dacă se constată diferențe între profitul interimar și cel anual.

Așadar:

• dacă ai distribuit și plătit dividende interimare în 2025 și ai calculat corect impozitul de 10%,
• nu vei fi obligat să recalculezi diferența până la 16% în 2026.

Exemple detaliate

Exemplul 1 – distribuire până la 31 decembrie 2025

Firma „ContabExpert SRL” are un profit reportat din 2023.

Pe 20 decembrie 2025, AGA aprobă distribuirea către asociați și efectuează plata.

Impozitul aplicabil: 10%, conform reglementării în vigoare la data distribuirii.

→ Dividend brut: 50.000 lei → Impozit = 5.000 lei → Net: 45.000 lei

 

Exemplul 2 – distribuire în ianuarie 2026 din profitul anului 2024

Pe 10 ianuarie 2026, AGA aprobă distribuirea dividendelor din profitul anului 2024.

Impozitul aplicabil: 16%, conform noii reglementări.

→ Dividend brut: 50.000 lei → Impozit = 8.000 lei → Net: 42.000 lei

- Diferență netă pentru asociat: –3.000 lei, doar din majorarea cotei.

 

Exemplul 3 – dividende interimare distribuite în 2025

În iunie 2025, firma „Alpha” distribuie dividende interimare în baza bilanțului interimar.

Se aplică impozitul de 10%, care se declară și plătește în 2025.

În 2026, la regularizarea pe baza bilanțului anual, se constată profituri mai mici.

Nu se recalculează impozitul la 16% pentru partea deja plătită.

Cine este afectat?

• Toți asociații/acționarii persoane fizice, indiferent de numărul de firme.
• Deținătorii de unități de fond, acțiuni sau alte titluri de participare.
• Persoanele care primesc dividende ca formă de venit pasiv (inclusiv PFA, microîntreprinderi cu dividende).

Obligații declarative și de reținere

• Impozitul pe dividende se reține la sursă de către societate la momentul plății.
• Se declară în D100, iar plata se face până la 25 a lunii următoare plății.
• Dividendele intră în calculul plafonului pentru CASS dacă depășesc 12 salarii minime brute.

Recomandări pentru 2025

Analizați oportunitatea distribuirii dividendelor până la 31.12.2025 – este ultima ocazie de aplicare a cotei de 10%.

Dacă se optează pentru dividende interimare, asigurați:

• bilanțuri interimare corecte și aprobate,
• documentație completă (AGA, plăți),
• înregistrări contabile conforme.

Concluzie

Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% începând cu 2026 afectează profitul net al acționarilor și planificarea financiară a firmelor.

Cine încasează dividende în 2025 va plăti mai puțin.

Cine amână în 2026 va suporta o creștere de 60% a impozitului pe același venit.

 

 

Capitolul 4 – CASS pentru persoane întreținute: asigurare opțională prin Declarația unică

Aplicabilitate: de la 1 august 2025

Temei legal:

• Art. 155 alin. (1) lit. h¹) și art. 180 din Codul Fiscal,
• Introducere/modificare prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

Legea 141/2025 introduce o noutate semnificativă:

->Persoanele fizice pot asigura în sistemul public de sănătate o altă persoană întreținută, prin depunerea Declarației unice și plata CASS pentru acea persoană.

Se poate face asigurarea pentru:

• soț/soție fără venituri,
• copii majori întreținuți,
• rude aflate în întreținere (părinți, bunici etc.).

Noua prevedere apare ca litera h¹) în art. 155 alin. (1) din Codul Fiscal.

Cum funcționează în practică

Persoana care întreține completează Declarația unică în nume propriu.

În declarație se bifează că plata este făcută pentru altă persoană (în întreținere).

Se achită contribuția minimă de CASS pentru 12 luni.

Cât se plătește? Care e baza de calcul?

Se aplică sistemul deja cunoscut pentru persoanele fără venit:

• Baza anuală = 6 salarii minime brute
• CASS = 10% × 6 salarii minime

Dacă salariul minim brut este 3.300 lei (cum e în iulie 2025):

6 × 3.300 = 19.800 lei × 10% = 1.980 lei / an / persoană

Dacă salariul minim crește la 3.500 lei (estimare 2026):

6 × 3.500 = 21.000 lei × 10% = 2.100 lei / an / persoană

Plata asigură 12 luni de calitate de asigurat, indiferent de momentul depunerii declarației.

 

Exemple concrete

Exemplul 1 – Mamă angajată dorește să asigure fiul de 20 ani

• Fiul este student și nu are venituri.
• Mama completează Declarația unică și plătește CASS pentru el.
• Plata de 1.980 lei îi asigură fiului acces la serviciile de sănătate timp de 12 luni (din momentul depunerii DU).

Exemplul 2 – Soțul angajat dorește să asigure soția fără venit

• Soția nu are venituri și nu este asigurată prin alt sistem.
• Soțul completează DU și plătește 2.100 lei (presupunând salariul minim 3.500 lei).
• Soția devine asigurată, chiar dacă nu lucrează.

Exemplul 3 – Părinte pensionar vrea să asigure copilul adult

• Tatăl are pensie de 4.000 lei/lună.
• Fiica este în căutarea unui loc de muncă.
• Tatăl plătește CASS pentru fiică prin DU.
• → După plată, fiica figurează ca asigurată în sistemul de stat, cu toate drepturile medicale aferente.

Ce documente sunt necesare?

• Declarația unică (se poate completa online în SPV sau pe hârtie).
• Datele persoanei asigurate (CNP, nume complet etc.).
• Plata contribuției (prin OP, ghișeu, card etc.).

Nu este nevoie de contract scris între părți – declarația este suficientă pentru a produce efect fiscal și de asigurare.

 

Avantaje și riscuri

Avantaje:

• Flexibilitate: permite asigurarea unor membri de familie fără a avea nevoie de angajare.
• Simplitate administrativă: un singur formular, o singură plată.
• Perioadă fixă: 12 luni de asigurare indiferent de venit.

Riscuri și atenționări:

• Plata se face anticipat – nu este rambursabilă.
• Dacă persoana asigurată obține venituri ulterior, nu se returnează CASS deja plătit.
• Nu se poate face plata pentru perioade retroactive.

Concluzie

Asigurarea opțională a persoanelor întreținute prin Declarația unică este o măsură nouă și utilă, care oferă posibilitatea reală de acoperire medicală pentru persoane fără venituri.

Este o opțiune recomandată în special pentru:

• studenți,
• persoane vulnerabile fără venit,
• membri de familie întreținuți care nu se califică altfel ca asigurați.

Important: opțiunea este valabilă începând cu 1 august 2025 – contribuabilii interesați trebuie să se informeze din timp.

 

 

Capitolul 5 – TVA 9% pentru locuințe: noul regim și condiția avansului de 20% până la 31 iulie 2025

Aplicabilitate: de la 1 august 2025

Temei legal: Art. 291 alin. (3) lit. c) și alin. (31) din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

Legea 141/2025 restrânge aplicarea cotei reduse de TVA 9% pentru livrările de locuințe către persoane fizice.

Cota redusă de 9% se va mai putea aplica doar dacă:

Locuința îndeplinește toate condițiile prevăzute de Codul Fiscal:

• Suprafață utilă maxim 120 mp,
• Valoare maxim 600.000 lei (inclusiv TVA),
• Este livrată către o persoană fizică,
• Reprezintă prima livrare a imobilului.

Condiție nouă introdusă prin Legea 141/2025:

Până la data de 31 iulie 2025, cumpărătorul trebuie să achite un avans de minimum 20% din valoarea totală a locuinței.

Ce se întâmplă dacă NU se plătește avansul până la 31 iulie?

Livrările efectuate începând cu 1 august 2025 vor fi supuse TVA 21% (cota standard), nu 9%.

Chiar dacă prețul locuinței e sub 600.000 lei și îndeplinește celelalte condiții.

Exemple concrete

Exemplul 1 – Cumpărător achită avans de 20% în iulie 2025

• Preț locuință: 500.000 lei (TVA inclus)
• Avans plătit la notar: 100.000 lei (20%) în 20 iulie 2025
• TVA aplicabil: 9%
• → Vânzătorul poate emite factură cu 9% TVA după 1 august

Exemplul 2 – Avans plătit după 1 august 2025

• Avans de 100.000 lei achitat pe 10 august 2025
• - Nu se îndeplinește condiția de avans până la 31 iulie
• → TVA aplicabil: 21% la întreaga tranzacție

Exemplul 3 – Contract semnat în iunie 2025, dar fără avans

• Chiar dacă contractul este semnat înainte de 1 august 2025,
• Fără dovada plății unui avans de minimum 20%,
• - Cota de 9% nu mai este valabilă după 1 august
• → Se aplică 21% TVA

De ce a fost introdusă această modificare?

Conform expunerii de motive, măsura urmărește:

• limitarea facilităților fiscale la cazurile în care cumpărătorul are o reală intenție de achiziție,
• reducerea abuzurilor privind achiziția multiplă de locuințe cu TVA redus,
• alinierea sistemului TVA la bunele practici europene.

Ce documente justificative sunt necesare?

Contractul de vânzare (sau promisiunea de vânzare) semnat până la 31 iulie 2025

Dovada plății efective a avansului de 20% până la această dată (OP, chitanță, extras bancar)

Declarația pe propria răspundere a cumpărătorului că:

• achiziția este pentru locuință proprie,
• nu a mai beneficiat de TVA redusă pentru alt imobil.

Ce se întâmplă cu programul "Noua Casă"?

Măsura TVA 9% nu anulează programul "Noua Casă", dar:

• achizițiile prin acest program sunt guvernate de reguli proprii (finanțare garantată de stat, avans minim etc.),
• TVA aplicabil va ține cont și de regulile de mai sus (în special pentru livrări după 1 august 2025).

Concluzie

Modificarea adusă de Legea 141/2025 privind TVA pentru locuințe:

Reduce aplicarea cotei de 9%,

Îi obligă pe cumpărători să plătească un avans semnificativ înainte de 1 august 2025,

Implică atenție din partea dezvoltatorilor imobiliari, notarilor și cumpărătorilor,

Poate genera grabe în contractări în prima parte a anului 2025, pentru a evita TVA 21%.

 

 

 

Capitolul 6 – Impozitul pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit

Aplicabilitate: începând cu 1 ianuarie 2026

Temei legal: Art. 491 din Codul Fiscal, introdus prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

Legea 141/2025 introduce un impozit special pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit (bănci), cu caracter suplimentar față de impozitul pe profit.

Acest impozit:

• este distinct de impozitul pe profit (16%),
• se calculează trimestrial,
• se aplică la veniturile brute din activitatea bancară (nu doar la profit).

Regulile de aplicare

Cine este vizat?

- Instituțiile de credit – persoane juridice române:

• Băncile cu sediul în România,
• Sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine.

Ce se impozitează?

- Cifra de afaceri – așa cum este definită în noul art. 491 alin. (3) Cod Fiscal:

• Include dobânzile, comisioanele, veniturile financiare obținute din activitatea bancară,
• Exclude veniturile din provizioane și ajustări.

Cota de impozit aplicabilă

- Cota este diferențiată în funcție de valoarea cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri anuală	Cota impozit
între 50 și 100 milioane euro	0,5%
peste 100 milioane euro	1%

->Pentru bănci cu cifră de afaceri sub 50 milioane euro nu se aplică acest impozit.

Cifrele sunt calculate în echivalent lei, la cursul BNR din ultima zi a anului anterior.

 

Exemplu concret de calcul

Exemplul – Bancă mare cu venituri de 150 milioane euro/an

• Cifra de afaceri: 150 mil. euro = 750 mil. lei (estimativ)
• Cota: 1%
• Impozit suplimentar datorat: 7.500.000 lei/an, plătit în tranșe trimestriale

- Acest impozit este pe lângă impozitul pe profit (16%) datorat în continuare.

 

Declarare și plată

Impozitul se calculează și se plătește trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare fiecărui trimestru.

Se declară într-un formular fiscal nou, care va fi reglementat prin ordin ANAF.

Nu se deduce din impozitul pe profit. Este o sarcină fiscală separată.

De ce a fost introdus acest impozit?

Motivele invocate de legiuitor:

• creșterea profiturilor în sistemul bancar în contextul inflației și dobânzilor mari,
• cerința de echitate fiscală,
• consolidarea bugetară fără a majora sarcinile asupra populației.

Este inspirat de modele similare din alte state UE (ex: Ungaria, Italia, Lituania).

 

Cine NU este afectat

• Instituțiile financiare nebancare (IFN-uri)
• Cooperativele de credit (dacă nu depășesc pragul de 50 mil. euro)
• Alte entități din sectorul financiar non-bancar (societăți de asigurare, leasing etc.)

Aspecte importante pentru conformare

Instituțiile de credit trebuie:

• să evidențieze distinct veniturile vizate pentru baza de calcul,
• să adapteze sistemele de raportare financiară și fiscală,
• să își actualizeze fluxurile de cash-flow pentru noua sarcină fiscală.

Începând cu 2026, băncile vor plăti ambele tipuri de impozite:

• impozit pe profit,
• impozit pe cifra de afaceri – conform noilor reguli.

Concluzie

Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri pentru bănci este o măsură cu scop fiscal și politic, care:

• vizează marile instituții bancare,
• aduce venituri bugetare suplimentare semnificative,
• poate avea efecte indirecte asupra comisioanelor și dobânzilor aplicate clienților.

 

 

Capitolul 7 – Accize majorate: scumpiri la tutun, alcool și carburanți

Aplicabilitate: începând cu 1 august 2025

Temei legal: Titlul VIII din Codul Fiscal (art. 342–451), modificat prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

Legea 141/2025 introduce majorări semnificative ale accizelor pentru produse accizabile cheie:

- Tutun: țigarete, tutun fin, produse cu nicotină

- Băuturi alcoolice: bere, vinuri spumoase, băuturi fermentate, alcool etilic

- Carburanți: benzină, motorină

- Alte produse accizabile: produse energetice, lichide pentru țigări electronice etc.

Ce este acciza și de ce e importantă?

Acciza este un impozit indirect care se aplică la cantitate, nu la valoare.

Se aplică înainte de TVA, deci orice creștere a accizei duce automat și la o creștere a prețului cu TVA inclus.

Are scop dublu: fiscal (colectare venituri) și de descurajare a consumului.

Modificările cheie din Legea 141/2025

1. Produse din tutun (art. 344–345 CF)

- Se majorează acciza specifică și minimă pentru țigarete:

• Creștere graduală între 1 august 2025 – 1 ianuarie 2026
• Se introduc noi niveluri de acciză pentru produsele cu nicotină, altele decât tutunul tradițional

Exemplu:

• Acciză țigarete în prezent: ~670 lei/1.000 buc + componenta procentuală
• Nou nivel estimat: +50–70 lei în plus pe mie, ceea ce poate duce la o scumpire de ~1 leu/pachet

2. Alcool și băuturi fermentate (art. 363–370 CF)

- Se majorează acciza la alcool etilic, băuturi spirtoase, bere și alte produse fermentate.

• Acciza la alcool etilic: crește cu cca 10%
• Se actualizează acciza minimă pentru:
  • Bere artizanală (inclusiv cu 0,5% alcool)
  • Vinuri spumoase
  • Produse intermediare cu concentrație alcoolică peste 15%

Exemplu:

• O sticlă de 0,5L băutură spirtoasă (40% vol.) → poate costa cu 3–5 lei mai mult
• Berea poate avea o creștere de 0,30–0,50 lei per litru

3. Carburanți (art. 342–343 CF)

- Se majorează acciza la benzină și motorină:

• Ajustare progresivă, pe tranșe semestriale
• Motivație: alinierea la pragurile minime europene și compensarea pierderilor bugetare

Niveluri de referință:

• Acciza motorină: de la 1.518 lei/1.000 litri → se estimează o creștere de 80–100 lei
• Acciza benzină fără plumb: de la 1.892 lei/1.000 litri → se estimează o creștere similară

Impact:

• Creștere la pompă: 0,10–0,15 lei/litru
• Impact indirect: creșteri în lanț la transport, livrări, prețuri finale la produse

Exemplu concret – efectul combinat al accizelor și TVA

Dacă acciza crește cu 50 lei la mia de litri pentru motorină:

+0,05 lei acciză/litru + TVA 21% = ~0,06 lei/litru creștere finală

Dacă acciza la alcool crește cu 500 lei/hl alcool pur → pentru o sticlă de 0,7L cu 40% alcool → +2,80 lei/sticlă

Alte produse afectate

• Lichide pentru țigări electronice (art. 446¹ CF): acciza pe mililitru crește gradual
• Cafea, băuturi energizante: nu au fost introduse ca produse accizabile (deși au fost propuneri în dezbatere)
• Energie electrică, gaze naturale pentru consum casnic: păstrează regimul actual, dar pot fi revizuite ulterior

Cine este afectat?

Consumatorii finali, prin creșteri de preț la produse de larg consum

Comercianții și distribuitorii, care trebuie să refacă prețurile și stocurile

Importatorii, care trebuie să actualizeze documentele vamale și evidențele

Operatorii economici din transport și logistică, afectați de scumpirea combustibililor

Concluzie

Majorarea accizelor prin Legea 141/2025 are un impact imediat și generalizat:

Creșterea prețurilor la tutun, alcool și carburanți

Efect în lanț asupra costurilor de transport, livrare și producție

Presiune inflaționistă în special pentru consumatorii cu venituri mici

Nevoie de actualizare rapidă a prețurilor în sistemele comerciale

 

 

Capitolul 8 – Schimbări în sistemul de contribuții sociale (CASS) și declarații fiscale

Obligații noi pentru casele de pensii, ANPIS, AJOFM etc. Cine declară? Cine reține?

Aplicabilitate: începând cu 1 august 2025

Temei legal:

• Art. 155, art. 168^1, art. 147, art. 147^1 și art. 220^1 Cod Fiscal,
• Modificate prin Legea nr. 141/2025

Ce prevede legea

Legea 141/2025 modifică modul de declarare și colectare a CASS pentru anumite tipuri de venituri acordate de autorități sau instituții publice.

→ Sunt vizate în mod expres:

• casele de pensii (publice sau sectoriale),
• Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS),
• agențiile de ocupare a forței de muncă (AJOFM),
• alte instituții care acordă ajutoare, indemnizații, compensații sau pensii speciale.

Obligații instituționale începând cu 1 august 2025

→ Cine reține și plătește CASS?

Instituțiile plătitoare au obligația de a:

• reține la sursă CASS,
• declara contribuția prin D112,
• plăti suma reținută la buget până pe 25 ale lunii următoare.

Acestea preiau rolul de contribuabil și plătitor de obligații fiscale în locul beneficiarului final.

Ce venituri sunt vizate?

Pensii care depășesc plafonul de 3.000 lei/lună

Indemnizații sociale speciale (handicap, veterani, urmași, revoluționari etc.), dacă depășesc anumite plafoane

Indemnizații de șomaj, ajutoare pentru inserție sau reconversie

Ajutoare de stat sau de urgență acordate din bugetele locale/centrale peste nivelul neimpozabil

Compensații sau stimulente financiare acordate salariaților unor autorități

Exemple concrete

Exemplul 1 – Casa de pensii reține CASS din pensie de 5.000 lei

• Pensie brută: 5.000 lei
• Bază CASS = 5.000 – 3.000 = 2.000 lei
• CASS = 200 lei (10%)
• Casa de pensii reține 200 lei → declară în D112 → virează suma până pe 25 ale lunii următoare

Exemplul 2 – ANPIS acordă indemnizație + ajutor social care depășește plafonul

• Beneficiar primește 3.500 lei cumulat din mai multe surse (indemnizație de handicap + alte beneficii)
• Dacă se depășește plafonul prevăzut de lege, ANPIS reține CASS pentru suma excedentară → o declară și o virează

Exemplul 3 – AJOFM plătește ajutor de inserție peste plafon

• Indemnizația lunară este de 2.800 lei
• Dacă legea stabilește un plafon de 2.000 lei ca scutit, diferența de 800 lei se impozitează cu CASS 10%
• → CASS = 80 lei → reținut și declarat de AJOFM

Instituțiile publice trebuie să adapteze rapid:

Softurile de calcul (pentru a determina baza de calcul CASS corectă)

Aplicațiile contabile și de salarizare

Procedurile interne privind evidența reținerilor

Formarea personalului pentru noile sarcini declarative

Declarația 112 – utilizare obligatorie

Toate instituțiile menționate trebuie să utilizeze formularul D112, într-un format adaptat (care va fi actualizat de ANAF până la 1 august 2025).

Nu se va mai permite folosirea altor declarații (ex. D100 sau D300) pentru aceste tipuri de venituri sociale.

D112 se va transmite lunar, chiar dacă beneficiarii sunt persoane fizice care nu au cod fiscal sau cont la Trezorerie.

Consecințe în caz de neconformare

Sumele nevirate la timp generează:

• dobânzi și penalități de întârziere (conform Codului de procedură fiscală),
• posibilitatea atragerii răspunderii patrimoniale a conducerii instituției.

Lipsa reținerii sau a declarării poate fi interpretată ca omisiune la sursă, cu implicații inclusiv penale în cazuri grave.

 

Concluzie

Legea 141/2025 transferă responsabilitatea reținerii și declarării CASS din mâna beneficiarului către instituțiile plătitoare:

Simplifică sarcinile persoanei fizice (nu mai trebuie să completeze Declarația unică),

Dar impune adaptări majore în sectorul public – inclusiv digitalizarea și coordonarea cu ANAF.

 

 

 

Capitolul 9 – Concluzii și recomandări pentru contabili, antreprenori, angajați și pensionari

Legea nr. 141/2025 aduce o serie de modificări fiscale și sociale majore, cu aplicabilitate etapizată începând cu 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. Aceasta urmărește consolidarea bugetară și alinierea cu cerințele europene, dar vine și cu un impact direct asupra veniturilor, costurilor și procedurilor administrative.

 

Ce trebuie reținut din această lege

Impozite și contribuții mărite:

• TVA standard crește de la 19% la 21%, ceea ce afectează toate bunurile și serviciile cu excepțiile reglementate.
• Impozitul pe dividende urcă de la 8%/10% la 16% începând cu 2026.
• Se introduce/reintroduce CASS de 10% pentru pensii mari și alte venituri sociale.
• Accizele cresc la tutun, alcool și carburanți, cu efecte inflaționiste indirecte.
• Băncile mari plătesc un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de până la 1%.

Regimuri speciale restrânse:

• Cota redusă de TVA 9% pentru locuințe se menține doar dacă avansul de 20% e plătit până la 31 iulie 2025.
• Se introduce posibilitatea asigurării opționale pentru persoane întreținute prin Declarația unică.

Recomandări pentru contabili și consultanți fiscali

Revizuirea contractelor și sistemelor ERP pentru ajustarea cotelor de TVA, accize, CASS.

Informarea clienților privind momentul fiscal relevant (ex: distribuirea dividendelor până la 31 dec. 2025).

Suport în calculul CASS pentru pensii sau indemnizații, inclusiv în relația cu instituțiile publice.

Supravegherea obligațiilor declarative suplimentare pentru entitățile publice (D112, rețineri la sursă etc.).

Recomandări pentru antreprenori și firme

Analizează impactul noii cote de TVA asupra:

• stocurilor la 31 iulie 2025 (posibilă regularizare TVA),
• caselor de marcat și sistemelor informatice,
• prețurilor contractuale cu clienții.

Pentru firme care acordă dividende:

• ia în considerare distribuirea acestora în 2025 pentru a evita cota de 16% din 2026.
• utilizează situații financiare interimare corect întocmite.

Firmele din retail, construcții, transport, HORECA etc. trebuie să simuleze impactul pe lanțul valoric al majorării TVA și accizelor.

 

Pentru angajați, pensionari, beneficiari de indemnizații

Pensionarii cu venituri de peste 3.000 lei trebuie să își recalculeze venitul net estimat din august 2025.

Persoanele întreținute pot fi asigurate prin contribuție opțională (Declarația unică – 6 salarii minime).

Beneficiarii de ajutoare și indemnizații trebuie să verifice dacă depășesc plafoanele anuale pentru CASS.

Impact general

Impact general

Măsură	Afectează	Efect principal
TVA 21%	Toți contribuabilii	Scumpirea produselor și a serviciilor
Dividende 16%	Asociați, acționari	Sarcină fiscală dublă față de 2023
CASS pensii și indemnizații	Pensionari, beneficiari ANPIS	Venituri nete mai mici
Accize	Populație, IMM-uri, transportatori	Costuri indirecte în lanțul economic
Impozit pe cifra de afaceri	Bănci	Costuri fiscale suplimentare directe

Concluzie generală

Legea 141/2025 nu este doar o actualizare a cotelor, ci o reformă fiscală cu impact sistemic.

Ea trebuie gestionată activ, nu doar contabilizată.

În lipsa măsurilor compensatorii și a reformelor administrative promise, există riscul real ca aceste măsuri:

• să crească inflația,
• să afecteze consumul intern,
• să descurajeze antreprenoriatul și să încarce mediul economic formal.

 

Recomandare finală:

Consultați Fiscombot.ro pentru:

• explicații detaliate,
• exemple concrete pentru fiecare modificare,
• posibilitatea de a pune întrebări și a primi răspunsuri personalizate.